Evolutie


Plan de transformare a centrului

 

Având în vedere noua strategie, care vizează persoanele cu handicap adoptată de către ANPH[1], se are în vedere elaborarea, promovarea şi implementarea unui plan de transformare a centrului, gândit prin raportarea directă la:

  1. dotările existente în cadrul unităţii;
  2. interesele persoanelor cu handicap;
  3. posibilităţile de recuperare;
  4.  oportunităţile ulterioare de dezvoltare cu trimitere la contextul socio-economic actual.

Referindu-ne la acţiunea de transformare trebuie să avem în vedere interesele tuturor părţilor implicate, atât din perspectiva prezentului, cât şi din cea a posibilităţilor de devenire ulterioară.

Analiza demersului propus promovării relevă atenţia distinctă ce trebuie oferită următoarelor servicii, considerate a fi organic corelate atât activităţilor desfăşurate, cât şi diverselor exigenţe funcţionale pe care mecanismul de ajutorare le presupune:

  • Serviciul de asistenţă
  • Serviciul de recuperare
  • Serviciul de reinserţie

Gradul de funcţionalitate al acestor servicii este corelativ următoarelor dimensiuni, care fac posibilă acţiunea eficientă:

  • Dimensiunea economică – face referire atât la resursele financiare disponibile cât şi la mijloacele materiale necesare desfăşurării  activităţilor (dotările de care centrul dispune). Aceasta se referă şi la posibilitatea persoanelor asistate de a desfăşura o anumită acţiune cu caracter economic.
  • Dimensiunea resurse umane – are în vedere distribuţia calitativă şi cantitativă a personalului pe diferite posturi şi atribuţii pentru buna desfăşurare a activităţilor şi atingerea finalităţilor propuse.
  • Dimensiunea socio-culturală – vizează atât cadru social general cât şi anumite caracteristici specifice, care indică atitudinea generală a unui grup social proxim faţă de persoanele beneficiare. Indică posibilităţile de reinserţie de care societatea dă dovadă, precum şi gradul de toleranţă a persoanelor normale faţă de persoanele deficitare. Face trimitere, de asemenea, la cuantumul şi tipologia distanţelor sociale care apar în interacţiune.
  • Dimensiunea legislativă – vizează cadrul legislativ care reglementează constituirea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor din centru.

Pentru construcţia unitară a domeniului vizat trebuie să facem următoarele precizări:

  • Împărţirea serviciului de ajutorare şi integrare în cele trei subservicii anterior enumerate poartă un anumit grad de artificialitate. Dacă în cazul persoanelor care nu mai pot fi recuperate, datorită gradului avansat de handicap pe care îl poartă, se poate vorbi doar de asistenţă, celelalte categorii de servicii fiind inutile datorită imposibilităţii de atingere a unor obiective satisfăcătoare, în cazul persoanelor recuperabile[2] dihotomia nu este justă pentru că recuperarea nu reprezintă un scop în sine, ci doar un mijloc, un demers intermediar efectuat în vederea integrării sociale.
  • Centru de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ datorită dotărilor de care beneficiază poate desfăşura în condiţii optime toate tipurile de servicii anterior enumerate[3],  dar din punctul de vedere al importanţei pentru societate ultimele categorii de servicii ar trebui să se bucure de o atenţie deosebită, servicii pe care centrul le poate oferi în condiţii de maximă eficienţă, fără investiţii majore.
  • Recuperarea persoanelor cu dizabilităţi se poate realiza în totalitate, aceste persoane fiind redate societăţii în vederea continuării activităţilor pe care le realizau anterior venirii în centru, sau parţial, funcţie de gradul de handicap dobândit şi de gradul de recuperare atins. În acest caz este necesară reinvestirea persoanelor cu funcţie economică, raportată la „disponibilitatea” fizică şi psihică a acestora de a desfăşura un anumit tip de activitate cu importanţă economică (aducătoare de beneficiu – atât pentru individ cât şi pentru societate).
  • Persoanele care au fost recuperate parţial şi care nu pot fi beneficiarii statutului socio-profesional dobândit anterior venirii în unitate sau care datorită unor instanţe particulare nu au fost supuse procesului de recuperare, deşi sunt recuperabile (total sau în diferite grade), pot deveni sau redeveni economic şi social utile prin intermediul unui proces de învăţarea a unei îndeletniciri pe care să o practice atât în scop lucrativ-terapeutic cât şi în calitate de mijloc aducător de venit, unitatea dispunând în acest sens de toate facilităţile necesare. De asemenea centru ar putea face demersuri pentru a  dobândi facilităţi suplimentare, cu investiţii mici, absolut utile şi justificate, în scopul obţinerii unor rezultate preconizate a fi de o importanţă economică şi socială deosebită.
  • Datorită diverselor facilităţi de care beneficiază, restricţionarea sau limitarea activităţii centrului, doar la un anumit tip de servicii nu ar reprezenta altceva decât o risipă de resurse materiale şi umane foarte valoroase sau o folosire parţială a acestora, ceea ce în mod imperativ constituie o pierdere.

 

Ţinând cont de cele anterior opinate şi argumentate, propunem transformarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ într-un Complex de servicii sociale pentru persoanele aflate în dificultate, în acest mod realizându-se mai multe servicii din strategia ANPH:

  • Serviciul de recuperare şi reabilitare;
  • Serviciul de consiliere şi integrare socioprofesională;
  • Serviciul de terapie ocupaţională;
  • Servicii specifice centrelor de zi;

 

Transformarea centrului într-un astfel de complex presupune adoptarea unor serii de măsuri cu caracter transformator care trebuiesc concretizate astfel:

  • Crearea şi implementarea unui cadru legislativ funcţie de noua activitate a complexului;
  • Asigurarea resurselor umane specifice;
  • Asigurarea resurselor financiare (şi prin contribuţia beneficiarilor şi cu susţineri de la stat);
  • Adaptarea unităţii la noul specific al activităţii (dotări, amenajări, etc.)
  • Selectarea segmentului de beneficiari funcţie de ceea ce se propune ca rezultat final al activităţii (stabilirea unor indicatori) etc.

 

Etape evolutive ale procesului de integrare socială

 

1. Asistare

Procesul de asistare – are ca grup ţintă persoanele care sunt dependente într-o măsură foarte mare de serviciile oferite de centru (persoane care au un grad sever de handicap şi care necesită îngrijire şi protecţie permanentă)

persoană asistată – persoană care necesită îngrijire şi protecţie permanentă (aceste persoane în marea lor majoritate nu sunt recuperabile).

2. Recuperare – proces dinamic prin intermediul căruia, prin diferite mijloace acţionale, se încearcă implementarea unei schimbări de stare a persoanei supusă acestui proces.

Persoană recuperabilă – persoană despre care, în baza unor date ştiinţifice certe, se poate spune că este capabilă de dobândirea sau redobândirea anumitor abilităţi funcţionale pierdute.

 

Tipuri de recuperare oferite de centru

 

  1. După gradul de recuperabilitate:

1. recuperare totală

2. recuperare parţială

 

  1. După domeniul de recuperare

1. recuperare medicală – psiho-fizică

2. recuperare economică – persoană ce poate desfăşura activităţi cu caracter lucrativ în vederea obţinerii de venituri (presupune învăţarea unei îndeletniciri)

3. recuperare socială – persoana a fost integrată la nivelul uni grup social acceptant şi care şi-a asumat răspunderea pentru acţiunile viitoare (pentru continuitatea acestora). Se poate face la nivelul familiei şi poate încadra toate categoriile de recuperabili, inclusiv persoanele asistate.

4. recuperare culturală – presupune modificarea contextului cultural în ceea ce priveşte imaginea persoanei cu handicap, locul acesteia în societate, distanţa socială dintre un individ socialmente normal şi o persoană cu dizabilităţi.

 

3. Reinserţie – schimbarea mediului în care a trăit persoana (mediul instituţional), cu mediul extrainstituţional. Procesul presupune reinserţie economică (profesională), socială şi culturală.

 

 

Grade de reinserţie

1. reinserţie parţială – persoana păstrează legăturile cu centrul;

2. reinserţie totală – toate legăturile cu centrul sunt sistate;

Tipuri de reinserţie

            1. reinserţie profesională;

2. reinserţie socială;

 

4. Integrare – proces totalizator care presupune adaptarea agentului la toate exigenţele unei vieţi normale în cadrul grupului social proxim. Persoanele integrate pot fi beneficiarii unui program de asistenţă furnizat prin intermediul unor diverse organisme de profil. Integrarea presupune câştigarea autonomiei faţă de unitatea primară de asistenţă.

Etapele planului acţional

  1. Stabilirea obiectivelor

1. generale:

- integrarea socială a persoanelor cu handicap

2. specifice

- obiective economice;

- obiective culturale;

- obiective sociale;

- stabilirea planului personalizat de servicii;

  1. Stabilirea mijloacelor

1. identificarea mijloacelor materiale;

2. identificarea mijloacelor financiare;

3. identificarea resurselor umane;

4. identificarea partenerilor;

5. identificarea beneficiarilor;

6. stabilirea modelului organizatoric;

7. stabilirea cadrului legislativ (inclusiv regulamente interioare);

 

Acţiunea de dezvoltare şi transformare a centrului

1. Identificarea cerinţelor generale pentru un tip ideal de activitate;

2. Evaluarea situaţiei de fapt prezente;

3. Stabilirea prin diferenţiere a elementelor ce trebuiesc supuse schimbării;

4. Evaluarea costurilor;

5. Identificarea finanţatorilor;

6. Implementarea schimbării.

     

Ţinând cont de cele anterior prezentate precizăm că se doreşte transformarea centrului într-o unitate care să se constituie într-un vector al integrării sociale a persoanelor cu handicap.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Realizarea unei liste cu serviciile necesare ţine cont de datele obţinute în urma evaluării persoanelor instituţionalizate şi a elaborării, respectiv implementării planurilor individuale de intervenţie.

 

 

I.  Lista serviciilor oferite în prezent beneficiarilor şi planificate a se extinde în viitor: 

Lista serviciilor existente, dar care trebuiesc dezvoltate şi lista serviciilor noi care trebuiesc înfiinţate în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ este prezentată în continuare. Menţionăm faptul că există cazuri în care acelaşi beneficiar este implicat în mai multe servicii şi activităţi.

 

II.1. Servicii existente şi care trebuie dezvoltate în viitor :

 

II.1.a. Serviciul medical de asistenţă, îngrijire şi recuperare medicală

 

Obiectul activităţii: Îmbunătăţirea stării de sănătate şi menţinerea acestei la un nivel pozitiv

Localizare: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ

 

Număr de beneficiari implicaţi: 60

Serviciul reprezintă o prioritate pentru asigurarea şi menţinerea unei stări de sănătate cât mai bună pentru beneficiarii centrului şi pentru reabilitarea persoanei instituţionalizate, recuperarea medicală reprezentând primul pas în realizarea unei recuperări totale (medicale şi sociale).

 

 

 

 

II.1.b. Serviciul de terapie ocupaţională

Obiectul activităţii: Dobândirea de noi abilităţi şi integrarea într-un program specific de activităţi.

 

Localizare: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ

 

Număr de beneficiari implicaţi în prezent: 28 

Terapa ocupaţională reprezintă domeniul de terapie care se adresează tuturor beneficiarilor pentru a susţine mişcarea în vederea recuperării prin activităţi manuale (ex.: împletit, cusut, croşetat, îngrijirea şi creşterea animalelor, confecţionat mături, grădinărit, ajutor la bucătărie şi la anumite treburi din cadrul unităţii, etc.);
În scopul îndeplinirii obiectivelor recuperatorii propuse, unitatea dispune de:

  • doua ateliere – din care unul dotat pentru confecţionat mături (în colaborare cu Fundaţia Centrului Judeţean de Încadrare în Muncă a Nevăzătorilor Roznov – Neamţ – printr-un program cu finanţare PHARE ACCES) şi pentru pictură, iar unul dotat pentru croitorie şi ţesătorie;
  •  o microfermă dotată cu utilaje agricole – (tractor, plug, disc, cositoare);
  • alte  mijloace de transport  (microbuz transport marfa, autocar cu 27 locuri, autocamion 7,5 tone, microbuz transport persoane în fotolii rulante).

Prin intermediul desfăşurării serviciului de terapie ocupaţională şi ergoterapie ne aflăm în faţa unui exemplu concret de  ajutorare a persoanelor cu dizabilităţi din Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ, demonstrându-se faptul că mentalităţile trebuiesc schimbate şi că se poate ca persoanele cu handicap să fie integrate în activităţileageneraleaşi\normaleadeaexistenţă.

Dacă în cazul persoanelor care nu mai pot fi recuperate, datorită gradului avansat de handicap pe care îl poartă, se poate vorbi doar de asistenţă, celelalte categorii de servicii fiind inutile datorită imposibilităţii de atingere a unor obiective satisfăcătoare, în cazul persoanelor recuperabile situaţia este cu totul diferită pentru că recuperarea nu reprezintă un scop în sine, ci doar un mijloc, un demers intermediar efectuat în vederea integrării sociale.  Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ datorită dotărilor de care beneficiază poate desfăşura în condiţii optime majoritatea tipurilor de servicii pentru persoane cu handicap. Recuperarea persoanelor cu dizabilităţi se poate realiza în totalitate, aceste persoane fiind redate societăţii în vederea continuării activităţilor pe care le realizau anterior venirii în centru, sau parţial, funcţie de gradul de handicap dobândit şi de gradul de recuperare atins. Persoanele care au fost recuperate parţial şi care nu pot fi beneficiarii statutului socio-profesional dobândit anterior venirii în unitate sau care datorită unor instanţe particulare nu au fost supuse procesului de recuperare, deşi sunt recuperabile (total sau în diferite grade), pot deveni sau redeveni economic şi social utile prin intermediul unui proces de învăţarea a unei îndeletniciri pe care să o practice atât în scop lucrativ-terapeutic cât şi în calitate de mijloc aducător de venit, unitatea dispunând în acest sens de toate facilităţile necesare. De asemenea, centrul ar putea face demersuri pentru a  dobândi facilităţi suplimentare, cu investiţii mici, absolut utile şi justificate, în scopul obţinerii unor rezultate preconizate a fi de o importanţă economică şi socială deosebită.

 

 

 

 

II.2 Servicii preconizate a se oferi beneficiarilor odată cu transformarea centrului în Centru de zi.

 

II.2.a Servicii specifice centrelor de zi (Centru de zi) 

 

Obiectul activităţii: Asigurarea serviciilor specifice centrelor de zi  

 

Localizare: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Tg. Neamţ

 

Număr de beneficiari ce urmează a fi implicaţi:  18

 

Serviciul reprezintă o prioritate în realizarea dezinstituţionalizării beneficiarilor centrului şi obţinerea unor reintegrări familiale. De asemenea, serviciul este esenţial pentru organizarea diferitelor activităţi de socializare, atât în cadrul centrului cât şi în comunitate.

Serviciul urmează a se adresa atât pentru persoanele instituţionalizate cât şi pentru persoanele din afara acestui centru, realizându-se astfel o legătură între beneficiarii centrului şi alte persoane din comunitatea locală.

 

 

 



[1] Care priveşte transformarea centrelor

[2] Vorbim în acest caz de grade de recuperabilitate şi de tipuri de recuperabilitate

[3] Vezi în acest sens dotările centrului.