Prestatii


Serviciile de readaptare şi reintegrare socială din unitatea noastră oferă o gamă completă de prestaţii:

  • readaptare specializată (medicală, socială şi psihologică);
  • adaptare si învăţarea folosirii protezelor;
  • terapie recreativă;
  • psihoterapie si ergoterapie;
  • fizioterapie (prin: exerciţii de gimnastică recuperatorie; şedinţe de fizioterapie, ultraviolete şi masaj cu prescripţia medicului colaborator de specialitate din Spitalul Tg. Neamţ); recuperarea se face şi la patul bolnavului acolo unde este cazul.;
  • kinetoterapie şi masaj;
  • terapie psiho-motrică şi de abilitate manuală;
  • psihoterapie suportivă;
  • psihoterapie de relaxare;
  • terapie cognitiv – comportamentală;
  • socioterapie: activităţi de socializare, activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi culturale, activităţi sportive, etc.;
  • terapii combinate: terapie familială, terapie de dezvoltare a autonomiei personale (prin: educaţie perceptivă, igienă personală, autogospodărire, autoservire, etc.), terapie prin dezvoltarea capacităţilor de învăţare (prin: stimularea memoriei, atenţiei, a creativităţii, a imaginaţiei, prin reprezentări, etc.) sau terapie ocupaţională (prin: confecţionat mǎturi din paie de sorg; activităţi de creştere a animalelor, pictură pe sticlă şi intenţionăm şi pe pânză; în prezent confecţionăm articole de croitorie de strictă necesitate pentru unitate; articole din lână (carpete) şi articole din bumbac, prosoape de artizanat; pacienţii împreună cu salariaţii participă la diferite lucrări agricole şi anume: recoltat furaje; recoltat cartofi; recoltat porumb; cules urzici, ciuperci, fructe de pădure şi conservat pentru perioada de iarnă;  pacienţii participă la acţiunea de conservare a  diferitor fructe şi legume aprovizionate de unitate; etc.).

Centrul organizează în mod constant activităţi care ajută la realizarea unei mai bune cunoaşteri între beneficiari sau între beneficiari şi personal.

Concret în cadrul centrului se asigură (în limita posibilului) toate nevoile persoanelor aflate în dificultate şi anume:

  • cele mai bune condiţii de cazare şi igienă;
  • alimentaţie corespunzătoare în condiţii optime de preparare şi  servire;
  • asistenţă medicală şi tratamentele necesare;
  • recuperare balneo-fizio şi kinetoterapie;
  • consiliere socială;
  • readaptarea şi integrarea socială a persoanei cu handicap;
  • deprinderea şi iniţierea unor activităţi accesibile persoanelor internate;
  • asigură o serie de servicii pentru recuperare;
  • dezvoltă activităţi de prestări servicii cu personalul existent al unităţii şi cu persoanele asistate pentru diverşi beneficiari;
  • urmăreşte ca în toate activităţile , pe care le desfăşoară şi sunt antrenate persoanele beneficiare, să nu fie dăunătoare sau periculoase.

Nerezolvarea problemelor persoanelor beneficiare sunt sesizate la nivelul:

-          comunităţii; mărirea numărului de persoane dependente determină şi o creştere a presiunii acestora asupra persoanelor active. Cu alte cuvinte, cu cât numărul indivizilor dependenţi este mai mare cu atât mai mare va fi efortul populaţiei active pentru întreţinerea acestora.

-          instituţiilor de ocrotire a persoanelor dependente; datorită creşterii numărului indivizilor cu nevoi speciale numărul instituţiilor a devenit insuficient. Odată cu scăderea generală a nivelului de trai, numărul instituţiilor a fost redus, iar resursele financiare puse la dispoziţie pentru funcţionarea celor care au rămas s-au diminuat.

-          deteriorării raporturilor din cadrul familiei; o mare parte dintre beneficiari sunt vizitaţi mai rar de rude, ceea ce contribuie la accentuarea sentimentului de singurătate, nefericire şi nesiguranţă.

-          socializării; instituţionalizarea persoanelor cu handicap sau vârstnice se constituie într-o pierdere pentru grupul societal datorită faptului că aceştia deţin un rol esenţial în socializarea  altor categorii sociale.